Iarta-ne Capitane, nu te-am meritat !

"Deodata asupra multimii s-a asternut tacerea. Un om inalt,,de o frumusete intunecata, imbracat in costum national alb a intrat in curte (curtea bisericii), calare pe un cal alb.S-a oprit langa mine si n-am putut sa vad nimic monstruos sau rau in el. Dimpotriva. Zambetul lui copilaresc, sincer, radia peste multimea saraca si el parea a fi cu ea, dar, in chip misterios, si in afara ei. Charisma nu este un termen potrivit pentru a defini forta stranie ce emana din acest om. Era, mai degraba, pur si simplu o parte a padurilor, a muntilor, a furtunilor de pe crestele acoperite de zapada ale Carpatilor, a lacurilor si raurilor. Asa statea tacut in mijlocul multimii. Nu avea nevoie sa vorbeasca. tacerea lui era elocventa; parea sa fie mai puternica decat noi, mai puternica decat ordinul prefectului, care interzisese cuvantarea lui. O taranca batrana, cu parul alb, si-a facut semnul crucii pe piept si a soptit catre noi: - Trimisul Arhanghelului Mihail! - . Atunci clopotul micii si tristei biserici a inceput sa bata si slujba religioasa care preceda intotdeauna adunarile legionare a inceput si ea. Impresia profunda creata in sufletul unui copil, moare greu. In peste un sfert de veac n-am uitat niciodata intalnirea cu Corneliu Zelea Codreanu."
- Nicholas M. Nagy-Talavera, evreu din Apuseni.-


"Mormântul tãu, gemând, sã se ridice
si duhul tãu, tâsnind din vesnicie,
într'un nãpraznic fulger sã despice
pângãritoarea lor nimicnicie!"
- Radu Gyr, poet martir -