La Multi Ani Oportunist Batrân !

De o longevitate remarcabila (nu a dus-o greu niciodata), tov. Radu Beligan, sa nascut in 14 dec.1918, dupa cum declara, acum la 92 de ani: "Am trait aici mult, am traversat patru dictaturi si pot sa va spun acum, in gura mare, ca am fost necredincios regimurilor si-ntotdeauna credincios Romaniei !" sau:
"De la Lucia Sturdza-Bulandra am invatat, ca pentru a face meseria de actor, ai nevoie, in primul rand, de o mare sanatate fizica si morala." si inca: "N-am crezut nici în legionari, n-am fost nici cu ăla, nici cu ăla, n-am fost nici cu regimul regelui Carol, nici cu vremea comuniştilor, dar o să mă întrebi de ce am făcut...", ei si care credeti ca a fost justificarea? Aceeasi penibila scuza:
"Era să aleg: vrei să faci ceva în viaţa asta? Dar ce ştiu eu să fac? Eu ştiu să fac doar teatru. Vrei să faci teatru? Ei, trebuie atunci să fii membru de partid, băiatule!... Cam aşa era situaţia..."
E grotesc sa auzi asa ceva din partea unui actor de talia lui Radu Beligan (pe mine nu m-a impresionat niciodata jocul sau, dar ce stiu eu, un profan), adica cine vroia sa faca teatru trebuia sa fie comunist, nu? Pai ce te faci "maestre" cu adevaratii monstri sacri, ca de exemplu: Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, Dem Radulescu, Ghe. Dinica si multi altii, care si-au facut meseria fara a preamari puterea criminala rosie? Nu, la tov. Beligan, a fost vorba si de un oportunism feroce, pentru ca: devine membru al Partidului Comunist Român din 1962 (probabil in cinstea incheierii cooperativizarii). Apoi nu-i ajunge, vrea mai mult si "se alege" deputat în Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România, unde presteaza pana in 1989 !
Culmea, dupa 1989, in plina democratie, simte iar "chemarea" si se inroleaza intr-un partid, nu cred ca e greu de ghicit unde...in 1994 la PSD !
Dar sa revenim, dosarul său de cadre creionează un artist dispus să-şi asume discursul comunist, numai pentru a primi carnetul de partid. Asa ca tov. Beligan declara:
"Adevărata mea carieră începe odată cu eliberarea de sub jugul fascist. 23 august 1944 a însemnat o cotitură decisivă nu numai în viaţa mea, ci şi a teatrului românesc. Perspectivele nebănuite care s-au deschis în faţa artiştilor şi a tuturor intelectualilor din ţara noastră odată cu preluarea puterii de către proletariat m-au făcut să descopăr adevăratul sens al artei noastre, rolul social deosebit de însemnat al artistului în noua orânduire" chiar asa "maestre", sau si astea erau doar din credinta pentru Romania? Continuam: "Radu Beligan scrie cum, "setos" de a se "adăpa la apa vie a adevăratei arte", a studiat cu pasiune metoda realismului-socialist în teatru, sistemul lui Stanislavski şi teoriile lui Vahtangov, adică, în cuvintele sale, "întreaga comoară a experienţei creatoare a artiştilor sovietici care au dezvăluit orizonturi vaste creaţiei mele". Insetat tare actorul, de se "adapa" in halul asta...Mai vreti ? Mai avem gramezi de cacat mancat de "mesterul" Beligan pe vremea cand toata intelectualitatea romaneasca, putrezea in inchisori sau la canal !
"Actorul mărturiseşte că foarte multă vreme, "ca mulţi intelectuali de formaţie burgheză", a fost "robul prejudecăţilor despre «apolitismul» artistului". Că a crezut că arta nu are de-a face cu politica. Dar că a avut "bucuria de a vizita în două rânduri Uniunea Sovietică", unde a văzut cu ochii lui "măreţele înfăptuiri ale popoarelor care au construit socialismul sub steagul Partidului creat de marele Lenin"
"Astăzi, în plină maturitate a vârstei, nu mai pot concepe existenţa mea decât ca o luptă activă, alături de aceea a întregului nostru popor muncitor, pe frontul desăvârşirii construcţiei socialiste".
Un alt pupincurist de marca al regimului comunist, Aurel Baranga, il descrie elogios:
Decisivă ar fi fost o călătorie în URSS, "făcută prin 1950-1952", care i-ar fi deschis artistului "un orizont vast şi luminos"."L-am văzut la înapoiere. Era un alt om în faţa căruia se deschisese un orizont vast şi luminos; văzuse cu acel prilej marea Ţară a socialismului şi arta ei, văzuse cum el însuşi mi-a mărturisit-o atunci «viitorul nostru». Şi era un om fericit. Perseverent cum este în toate, Radu Beligan, care cu ani înainte era în bună măsură tributarul culturii apusene, a început să studieze literatura sovietică, problemele esteticii marxiste şi a făcut eforturi dintre cele mai mari pentru ridicarea nivelului său politic"
Dar nu prieteni, Beligan nu a fost un oportunist, iata ce declara chiar marele caracter:
După ce am preluat Teatrul de Comedie, au vrut să mă aducă la Teatrul Naţional şi nu puteau să o facă dacă nu eram membru de partid. Era mai bine să nu fac asta ?
Unii ar spune, ca daca erati altfel decat ipocrit, rezistati tentatiei de parvenire...
Si pe final, doua citate mai apropiate de vremurile noastre:
"Trăim o experienţă fascinantă, unul din acele timpuri înalte când omul îşi dă măsura şi mai mult decât măsura lui. Şi mă gândesc, fireşte, în primul rând la acel om exemplar la care ne gândim cu toţii: tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cel care nu cunoaşte nevoia de repaus. Cel care se odihneşte de o muncă prin altă muncă. Cel care a şters din dicţionar cuvintele: oboseală, inerţie, stagnare, nepăsare, imposibilitate" (1987)
Maestrul nu rateaza nici celalalt cur prezidential, limba sa, alunecand cu delicatete printre fesele tzatzei Leana:
" Daca as fi intrebat care sunt insemnele distinctive ale personalitatii tov. Elena Ceausescu, n-as ezita nici o clipa sa afirm ca ele se exprima in devotamentul nemarginit pentru patrie si socialism...in extinderea gandirii stiintifice, a culturii si a muncii, oferind facultatilor...bucuria deplina."(1987)Ar mai fi multe, chiar in 1989, trage limbi gretoase, cuplului Ceausescu, cu tot felul de ocazii, dar imi este deja destul !
Ridicat in slavi pentru activitatea sa artistica, tov. Radu Beligan a ramas repetent cand a trebuit sa dea dovada de caracter... A preferat fotoliul caldut de parvenit !

La multi ani, oportunist batran!

Lolek Nistor si Bolek Pop

Urmarind idealistul protest al invatatoarei din Caracal,in greva foamei de multe zile, mi-am adus aminte de "reprezentativii" lideri de sindicat ai invatamantului preuniversitar: Nistor si Pop. Doua panarame (sa-mi fie scuzata exprimarea), un fel de W.Ciutacu si Muircea Badea al sindicalismului din educatie. Nascuti extenuati, fara nici un talent pedagogic, satui de munca la catedra, cei doi s-au "dedicat" luptei sindicale, infingandu-se (si din cauza nepasarii corpului profesoral) in varful piramidei sindicale.


Acesti marlani absoluti, care la inceput nici macar nu stiau sa se imbrace sau pieptene, au ajuns in scurt timp mari vedete la TV, invitati prin tot felul de emisiuni in care isi "dau" cu parerea.
Ei, transformarile s-au facut simtite, odata cu parvenirea celor doi. Frizuri ingrijite si cu kilograme de gel in ele (marlanul, tot marlan), costume scumpe, incaltaminte la fel, etc. Se cunoaste ca membrii sindicatelor cotizeaza...


Si da-i si lupta cu ministerul, cu guvernul si presedentia. Lolek Nistor este binecunoscut in cercurile PSD-iste, avand multe "afinitati" si promisiuni de acolo (tineti minte, cat a fost ministru tanti Andronescu, nu a zis nici pas). Bolek Pop cica are vederi PNL-iste, fiind foarte apreciat acolo pentru actiunile sale "echilibrate". Din cauza inregimentarii politice, cei doi nu au nici o credibilitate in randul dascalilor, de unde si ultimele "rezultate" ale chemarilor la demonstratii, pichetari si mitinguri. Dar prin retelele de tip mafiot, care exploateaza miscarea sindicala, acesti imbuibati (ca si toti liderii de sindicate), nu pot fi schimbati decat printr-o minune. Toti au oameni cumparati in teritoriu, care pentru a-si pastra privilegiile, vor vota pentru ei.
Lolek Nistor si Bolek Pop, sunt niste circari ratati, profitori ai situatiei deplorabile in care se afla miscarea sindicala. Pana cand in fruntea dascalilor nu vor veni oameni de calitate, dedicati, apolitici si reformatori ai sindicatelor, nu vor avea decat de pierdut, atat material cat si din prestigiu.
Alde Lolek Nistor si Bolek Pop, trebuie trimisi la munca, sa vada si ei cum este !
P.S. Imi cer scuze autorilor desenelor animate cu Lolek si Bolek, nu am vrut sa le insult inteligenta celor 2 eroi polonezi, fizic Nistor si Pop aduc un pic cu ei.

Învăţătoarea Cristiana Anghel va ieşi luni din greva foamei

După 68 de zile de greva foamei, învăţătoarea din Caracal a hotărât astăzi să iasă de luni din forma extremă de protest care îi pune viaţa în pericol.
Învăţătoarea a declarat că după ce va ieşi din grevă va începe o altfel de luptă, mai exact, va încerca să-i înveţe pe români prin exemplul personal şi prin vorbe că nu pot să trăiască fără demnitate.
Cred ca ar trebui sa inceapa cu romanii din invatamantul romanesc, colegi de-ai ei, care, de multi ani nu-si mai fac datoria fata de copii... In schimb au "demnitatea" de a lua spagi si bani cu preparatiile.
Si ar mai trebui sa-i invete si pe liderii de sindicat din invatzamant, alde Nistor, Pop, etc, sa aiba demnitatea de a nu mai fi niste profitori, ipocriti si imbuibati.
In rest ii urez doamnei Cristiana Anghel, sanatate si mai putin idealism.